Ultima moda la Bucuresti este sa se vorbeasca de federalizarea Europei. Un lucru cumva de înteles, în contextul în care evenimentele arata ca lucrurile vor evolua înspre o asemenea directie. Dar este bine sau este rau pentru România un asemenea scenariu? Sunt putine voci care analizeaza aceste aspecte, în rest tacere. O întrebare se ridica, în aceasta situatie: cine (mai) defineste si cine sustine interesul national al României?
Federalizarea Europei: Cine defineste si cine apara interesul national al României? (Imagine: Mediafax Foto/AFP)ZF a scris în editia de miercuri despre patru esecuri majore în politica interna/externa în 2011: amânarea nedefinita a aderarii la Spatiul Schengen, blocarea accesului românilor pe piata muncii în Spania, blocarea unei bune parti a fondurilor europene nerambursabile si blocarea tranzactionarii cu certificatele de carbon.
Sunt "interese nationale" care nu au fost aparate cum se cuvine pentru ca, în primul rând, nu a fost aparat "interesul national major" - anume efortul de a face din România un stat echilibrat si de a-l împinge spre prosperitate. Teama si neputinta - acesta este tabloul zugravit de analisti.
În aceste conditii, ce cadere de a vorbi de interesul national mai au cei care trebuia sa-l apere si nu au facut-o?
Comentariile cititorilor la articolul amintit admit ca România nu a facut ceea ce trebuie facut, dar descriu si frustrarea de a vedea ca în locul ratiunii este preferata victimizarea si în locul actiunii factorilor politici, pasivitatea. Ca nu avem ceva politici "agregate", "consolidate".
Un tur de orizont al lucrurilor care s-au întâmplat în ultimele doua luni prin Europa ajuta comparatia.
Citeste mai multe despre cine defineste si cine apara interesul national al României pe www.zf.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu