România trece printr-o faza de restructurare a sistemului de învatamânt, iar unul dintre cei mai importanti pasi ai acesteia îl reprezinta corelarea dintre competentele si pozitiile obtinute de catre cei care lucreaza în sistem. Universitatile au devenit în ultimii ani cetati închise, în care promovarile si numirile în functie ale profesorilor se faceau dupa gradul de rudenie si nu dupa numarul de lucrari stiintifice publicate la nivel international.
Universitatile românesti, fabrici de diplome. Câti români si-au pus titlul de „doctor“ pe cartea de vizita în ultimii cinci ani (Imagine: Liviu Chirica/Mediafax Foto)Exigentele impuse în organizarea examenului de bacalaureat si topul universitatilor reprezinta primele încercari majore ale Guvernului de a restructura sistemul de învatamânt si de a pune în valoare competentele si rezultatele cercetarilor pe care le obtin cei care formeaza elita intelectuala a tarii.
Situatia actuala din universitati a scazut interesul profesorilor români pentru realizarea de articole stiintifice care sa fie publicate în reviste de specialitate recunoscute pe plan international dupa standardele ISI (institutie recunoscuta pe plan international în domeniul monitorizarii si recenzarii publicatiilor stiintifice, care realizeaza un indicator folosit la constituirea unor prestigioase clasamente internationale ale universitatilor).Topul universitatilor românesti, unul dintre cele mai controversate proiecte din Legea educatiei, a readus în atentie problema "fabricilor de diplome" în care s-au transformat institutiile de învatamânt în ultimii ani: 17.743 de români au primit diplome cu titlul de "doctor" în perioada 2007- 2011, ceea ce înseamna ca, anual, pe piata muncii au iesit peste 3.500 de tineri posesori ai celor mai înalte calificari oferite de învatamântul românesc.
"Desi asistam la o crestere exponentiala a numarului de absolventi de doctorat, problema nu o reprezinta numarul acestora, pentru ca nu stam foarte grozav din acest punct de vedere. Problema majora este discrepanta dintre numarul mare de români care primesc titlul de «doctor» si rezultatul muncii lor de cercetare. Cred ca numai 10% din acestia au lucrari stiintifice care au aparut în publicatii internationale sau care au stat la baza unor brevete sau inventii inedite", este de parere Mircea Miclea, fost ministru al educatiei si actual presedinte al Comisiei prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii din România.
Citeste mai multe despre românii care si-au pus titlul de "doctor" pe cartea de vizita în ultimii cinci ani pe www.zf.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu